Cresce una Barriera di Sangue-Cervellu di travagliu
Da Brain & Behavior Staff
Ricercatori co-guidati da u ghjovanu investigatore BBRF 2016 Ethan Lippmann, Ph.D., riportanu ch'elli anu riesciutu à "custruisce" u tessulu vascular chì funziona cum'è a membrana protettiva cruciale di u cervellu, chjamata barriera emato-encefalica. A barriera agisce cum'è un setacciu selettivu, mantenendu grandi molecule cumprese batteri fora di u cervellu è di u fluidu spinale, ma permettendu à l'ossigenu, u glucosiu, è altre sostanze vitali di entrà.
U travagliu, realizatu à l'Università Vanderbilt è publicatu u 14 di ferraghju di u 2019 in Stem Cell Reports, duveria aiutà à accelerà a traduzzione d'idee scientifiche in ricerca nantu à u cervellu.
Mentre e culture bidimensionali di cellule cerebrali sò state cultivate in u passatu, hè a prima volta chì un mudellu tridimensionale chì funziona cum'è a barriera hematoencefalica umana hè statu creatu. U mudellu hè cultivatu da e cellule campionate da a vasculatura umana chì sò indotte à sviluppà cum'è un tippu di cellula specializata chì hè a basa di a barriera emato-encefalica. Dopu sò riuniti in una matrice tridimensionale chì funziona cum'è un scaffold.
A tecnica di riprogrammazione di cellule, pionera in a ricerca di u cervellu da i beneficiari BBRF è altri in l'ultima decina d'anni, hè chjamata iPSC, chì significa tecnulugia di "cellule staminali pluripotenti indotte". Hà parechje applicazioni à traversu a medicina, in particulare in a creazione di vari tippi di "organoidi" -cultura viva, tridimensionale di cellule chì sò coassate per sviluppà cum'è tippi di cellule specifiche à vari organi corporei. Una strada prometitiva in avanti in i test di droghe è a ricerca di e malatie si trova in a creazione di mudelli organoidi di organi umani, per determinà l'efficacia è a potenza di i medicinali.
Mentre i circadori anu sperimentatu cun organoidi cerebrali rudimentarii, u novu metudu per ricreà strutture chì svolgenu u rolu di a barriera sangue-cervellu umanu, se incorporatu in organoidi cerebrali, porterebbe a scienza un grande passu più vicinu à a creazione di "cervelli in un piattu" chì fedelmente riplicate sia a struttura sia a funzione di u cervellu umanu attuale, o parte di elli.
Duplicà a barriera endoteliale in l'organoidi cerebrali hè critica, perchè u cervellu deve esse prutettu da e sostanze in u sangue.
A barriera hematoencefalica sviluppa "perdite" in certe malatie, cumprese certe malatie neurologiche cum'è ALS è epilessia. Hè ancu più permeabile quandu l'infiammazione in u corpu ghjunghje à alti livelli. Questu pò esse un modu in cui molecule infiammatorie entranu in u cervellu è perturbanu a funzione normale, per esempiu in sclerosi multipla.