Chì ci hè di male cù un "Ritornu à u Normale"?
Cuntenutu
Punti chjave
- A parolla "nurmale" hè una parolla cunveniente chì hè un debule tentativu di mette e nostre menti è spiriti in priculu à a sorte.
- A maiò parte di l'omi umani ùn si sentenu micca cunfortu cù u cambiamentu. È a nostra incertezza nantu à u futuru hè assai scumudente.
- Avemu ancu à apprezzà pienu è assorbe l'insignamenti i più antichi nantu à truvà a pace in u presente è in noi stessi.
Dapoi chì a pandemia hà iniziatu, è sopratuttu cù una frequenza crescente, sò sicuru chì avete intesu o pensatu: "Chì succede quandu tornemu à a normalità?"
Cum'è più persone sò vaccinati, mentre a vita si apre, è, cun inquietudine, cume i tassi di infezioni COVID continuanu à aumentà, mi lasciu dumandassi cosa accadrà in i prossimi mesi è anni, è chì, esattamente, "torna à a normalità" dì?
A frasa stessa hè problematica.
Cuminciamu cù a parolla 'ritornu'. 'Per vultà' connota di vultà in un locu chì una volta abbandunatu. Ma u «ritornu à a nurmalità» si riferisce à u ritornu à un mumentu in u tempu, è hè quì chì e cose cumincianu à sfondassi. U ritornu, cù u tempu, hè qualcosa chì accade solu in una memoria, una storia, un sognu, o un filmu, ma micca in a vita d'ogni ghjornu. Vivemu in un presente chì si sviluppa in continuu in u quale ogni nostra azzione, ogni penseru si passa quì è avà. Ciò chì hè accadutu hè andatu, per ùn mai più vultà. Andemu à vultà à tuttu ciò chì era.
Dopu, esaminemu 'nurmale'. 'Nurmale' hè un cuncettu chì hà à tempu una storia è un inseme particulare di associazioni.
(Prima di cuntinuà, permettimi una divulgazione cumpleta: cum'è educatore è psicologu per l'ultimi 50 anni, vogliu chì a parolla è u cuncettu di "nurmale" ùn anu mai vistu a luce di u ghjornu. Aghju tristemente osservatu è mi sò statu riferitu più persone- zitelli, adolescenti è adulti - chì sò stati picchiati è danneggiati da ciò chì hè cunsideratu "nurmale". Ma più nantu à questu in un altru postu.)
Cum'è aggettivu, 'nurmale' ricolla à u 1704 quandu si riferisce à a prupurzione geumetrica di l'angulu rittu. In usu attuale, Webster definisce «nurmale» cum'è «cunforme à un tippu, standard, o mudellu regulare; carattarizatu da quellu chì hè cunsideratu abituale, tipicu o di rutina ".
Ciò chì e persone volenu dì quandu volenu "riturnà à a normalità", hè chì volenu chì a vita sia cum'ella a sapia prima chì u virus s'infiltri intornu à u globu, è volenu chì a vita sia prevedibile. Senza avè da leghje troppu trà e linee chì dicenu in realtà:
- sò incomodi cù u cambiamentu
- ùn li piace micca l'incertezza.
Avè un anatema per cambià è vulè esse liberu di incertezza sona piuttostu cum'è una fantasia sci-fi di a vita omeostatica nantu à una stella distante - chjamemu "Summa Stabilitate". Quì in terra, ùn hè micca cusì cusì. A nostra vita hè definita da cambiamenti costanti (sì a percepimu o no, è sì ci piace o no) è nimu pò veramente, pienamente in modu fiduciale, prevede ciò chì accadrà in u mumentu dopu, nè menu u prossimu mese o l'annu.A scienza occidentale ci vole crede chì ciò chì hè osservabile è misurabile pò esse previstu, è 'nurmale' - diventa simpliciamente una parolla cunveniente chì hè, pensu, un debule tentativu di mette a nostra mente è spiriti altrimenti disturbati.
Sì sta pandemia ci hà amparatu qualcosa hè chì:
- ùn cuntrullemu micca a vita
- ùn sapemu micca ciò chì accadrà in l'avvene.
A prossima volta chì sentite o pensate "Mi piacerebbe chì pudemu riturnà à a normalità", vi suggeriu di fà una pausa è di dumandà: "Chì era cusì grande di u passatu?" E megliu, "Perchè aghju tanta difficultà per accettà cambiamenti è incertezze?"
Seculi fà, i maestri di a meditazione in u Far East avianu avutu ragiò: accettà a vita à e cundizioni di a vita, stà in u presente è serve u bè maiò.
Un ghjornu, forse, i senteremu veramente è lasciaremu andà.