Autore: John Stephens
Data Di Creazione: 1 Ghjinnaghju 2021
Aghjurnamentu Di Data: 19 Maghju 2024
Anonim
Coscienza e Personalità. Dall’ineluttabilmente morto all’eternamente Vivo
Video: Coscienza e Personalità. Dall’ineluttabilmente morto all’eternamente Vivo

Durante u restu di stu seculu, i ghjudizii nantu à a rilevanza è l'impattu di a razza in a sucietà americana duveranu piglià in contu una seria di recenti eventi critichi. E ribellioni sociali dirette in Ferguson è Baltimore, u massacru di motivazione razziale in Charleston, è a seria sempre cuntinua d'omi neri, donne è zitelli neri armati uccisi da a pulizza continueranu à avè ramificazioni impurtanti. A verità scioccante hè chì questi avvenimenti sò accaduti mentre i residenti di a Casa Bianca eranu una famiglia afroamericana. Una volta, espressioni indisimulate di pregiudiziu è antagonismu razziale eranu diffuse in tutta a sucietà americana, ma dapoi l'Era di i Diritti Civili, u vitriolu razziale s'hè praticamente appassitu.

Oghje solu una piccula minurità d'Americani appruvanu ogni forma di sentimentu anti-neru. Se u razzisimu à l'antica ùn hè chjaramente una causa fattibile, perchè i risultati per i Neri sò sempre di più pegdi di quelli per i Bianchi in tante dimensioni impurtanti di a vita? È perchè u statu attuale di e cose in e relazioni razziali - incarnatu da a pulizza, l'incarcerazione è u disimpiegu - hè vistu cusì diversamente da l'Americani Neri è l'Americani Bianchi?


Credu chì alcune risposte impurtanti à queste dumande ponu esse truvate in i pregiudizii inconsci chì a grande maggioranza di noi purtemu senza sapemu cun noi. In u so novu libru, Cecceccu: Pregiudizi nascosti di Bona Persone , U Duttore Anthony Greenwald, prufessore di psiculugia suciale à l'Università di Washington è u Duttore Mahzarin Banaji, psicologu suciale di l'Università di Yale, sparte i risultati di 30 anni di ricerca psicologica per furnisce una comprensione più profonda di e nostre lacune razziali attuali.

Sicondu e so ricerche, altrimenti "boni" persone chì ùn si considererianu mai razziste, sessiste, agiste, ecc., Anu quantunque, nascosti pregiudizii nantu à a razza, u sessu, a sessualità, u statu di disabilità è l'età. Queste pregiudizii venenu da una parte di a mente chì funziona automaticamente è efficacemente, è face u so travagliu fora di a nostra cuscenza cusciente. Se ci dumandavanu se avessimu tenutu queste credenze o attitudini, li rinnegariamu spessu, ma anu quantunque un impattu putente è diffuso in e nostre decisioni è cumportamentu.


Aghju avutu una conversazione approfondita cù u Duttore Greenwald nantu à l'insight spessu sorprendenti da Cecceccu .

JR: Ciò chì ti hà inspiratu à scrive Cecceccu?

AG: À a metà di l'anni 90, u mo coautore Mahzarin Banaji, Brian Nosek (un altru ricercatore di l'Università di Virginia), è aghju creatu u Test di l'Associazione Implicita (IAT) per testà i pregiudizii inconscienti è i stereotipi di e persone. L'IAT hà pruduttu risultati assai robusti è assai intriganti. Tante persone eranu interessate chì aviamu avutu a sorte di qualcosa informativa, leggibile, è chì mette in evidenza alcune implicazioni di stu tipu di ricerca.

JR: IAT ùn hè micca solu un altru questionariu à matita è carta. Pudete spiegà chì tippu di test hè è cumu hè capace di misurà pregiudizi chì un individuu ùn hè micca cusciente di avè?

AG: Iè, ma u modu u più veloce per amparà cumu u IAT funziona per piglià unu di i test. A prova di corsa hè nantu à u situ web di Project Implicit è dura pochi minuti. Ci sò ancu esempi IAT stampati in Cecceccu chì pudete piglià è puntuà.


In poche parole, l'IAT hè un compitu in duie parti chì implica risponde à una serie di parolle è di visi chì apparisce nantu à un schermu di computer. E parolle sò o piacevuli o sgradevuli è e facce sò facce di persone nere o bianche. In a prima parte di l'IAT vi hè dumandatu di fà a stessa risposta (spinghje a stessa chjave) quandu una faccia bianca o una parola piacevule appare nantu à u schermu è di spinghje una chjave diversa se una faccia nera o una parolla spiacevule appare. Pruvate à fà questu u più prestu pussibule senza fà errori. In a seconda parte, avete nuove istruzioni. Avà i visi bianchi è e parolle spiacevuli sò messi in cumunu, è risponde à e facce nere è e parolle piacevule cù una chjave diversa. A differenza trà u tempu necessariu per fà e duie prove hè una misura di preferenza. Se, cum'è parechje persone, site più veloce quandu e facce bianche è e parolle piacevule sò messe inseme chè quandu e facce nere sò intrecciate cù parolle piacevuli, avete un preghjudiziu automaticu in favori di vede e facce bianche, è e persone bianche, più favorevuli cà e persone nere.

Quandu aghju creatu è pruvatu questu compitu versu u 1995, eru piuttostu stupitu quantu eru più veloce nantu à unu chì nantu à l'altru.

JR: Questu hè unu di questi momenti aha in a scienza quandu u scientistu prova l'invenzione da sè.

AG: Aghju trovu chì puderia mette volti bianchi è parolle piacevuli inseme assai più veloci di quantu puderia mette faccia negra è parolle piacevuli. Mi sò dettu chì questu era solu una pratica pratica. Ma a differenza di tempu ùn hà micca cambiatu cù più pratica. Aghju fattu a prova letteralmente centu volte in l'ultimi 20 anni è i mo punteggi ùn sò micca cambiati assai. Pensu chì questu sia veramente interessante, perchè i mo risultati di teste mi dicenu chì ci era qualcosa in a mo mente chì ùn sapia mancu chì ci era prima.

JR: Chì sorprende u più i lettori di ciò chì hè in u libru?

AG: A cosa chì hè stata a più sfida per i lettori è altri chì anu pigliatu l'IAT, hè a pervasività di i pregiudizi chì sò rivelati in a ricerca chì femu. Quandu dicu pervasivu, ùn vogliu micca dì solu u numeru di persone chì tenenu questi pregiudizi. Ci hè ancu una vasta gamma di attitudini implicite diverse, cume piace i bianchi più chè i neri, i giovani più chè i vechji, l'Americani più ch'è l'Asiatichi, è assai di più. L'estremità di i dati hè ancu sorprendente. Per esempiu, u Test di l'Associazione Implicita mostra chì 70% di e persone preferenu i più ghjovani nantu à e persone anziane, è questu pregiudiziu di l'età implicita si tene cusì forte in e persone 70 o 80 anni cum'è per e persone di 20 è 30 anni.

JR: In e nostre recenti cunversazioni, avete riferitu à a psiculugia sottumessa à una Rivuluzione Implicita. Pudete parlà di stu sviluppu?

AG: Iè è sta rivoluzione hè in parte responsabile di l'origine di u Test di Associazioni Implicite, chì hè una forma precedente di u nostru Test di Attitudini Implicite. Hè cuminciatu à u principiu di l'anni 1980 quandu i psiculoghi cognitivi studiavanu a memoria, è anu scupertu novi metudi (o in realtà anu risuscitatu alcuni metudi più antichi) per dimustrà chì a ghjente pudia ricurdà cose chì ùn eranu micca cuscenti di ricurdassi. Questu hà pigliatu a forma di eseguisce "compiti di giudiziu" chì indicava chì avianu pigliatu qualcosa da una sperienza, ma ùn si ricordavanu micca di l'esperienza stessa. Stu tipu di memoria hè statu chjamatu memoria implicita, un termine chì hè statu popularizatu à a fine di l'anni 1980 da Dan Schacter chì hè prufessore à Harvard.

Mahzarin è eiu cuminciamu à esse assai interessati à sta ricerca è avemu pensatu chì duvemu esse capaci di applicalla à a psiculugia suciale. Cusì avemu cuminciatu à sviluppà un mezu per misurà attitudini implicite è stereotipi. Avemu passatu parechji anni à circà di truvà un metudu chì pudessi travaglià cù sughjetti umani, chì à l'epica eranu principalmente corsi di seconda annata di l'Università di l'Ohio State, l'Università di Washington, Yale è Harvard. Avemu avutu successu è avemu vistu chì avè una comprensione di l'aspettu implicitu di a nostra mente avia un vastu potenziale.

Sta ricerca implicita hè stata cusì riesciuta, in fatti, chì hà purtatu à un cambiamentu di paradigma in psiculugia. È hè sempre adunisce forza 25 anni dopu à avè principiatu in u campu di a memoria. Circa 5 anni fà, aghju decisu chì avemu bisognu di un nome per stu cambiamentu di paradigma, allora aghju cuminciatu à chjamallu Rivoluzione Implicita. Questa ùn hè ancu una parolla chjachjata chì truverete in ogni locu. In fatti, ùn aghju mancu publicatu nunda pruvendu à proclamallu cum'è etichetta per ciò chì si passa avà è ùn era mancu inclusu in Cecceccu . Ma pensu chì hè una cosa vera.

JR: E chì vulete dì per "implicitu"?

AG: A mente face cose automaticamente chì alimentanu u nostru pensamentu cusciente è furniscenu a basa per i ghjudizii. U risultatu hè chì emu ghjudicamenti cuscienti chì sò guidati da cose chì sò fora di a nostra cuscenza. Avemu solu i prudutti finali, è ùn ricunnosce micca a misura in cui questi prudutti sò stati alterati da a nostra esperienza passata. Hè quì chì questi pregiudizii è stereotipi entranu.

JR: Aghju intesu questu chjamatu diversi livelli di cuscenza hè quella lingua chì avete da aduprà per descriverla?

AG: Iè questi livelli sò stati descritti in modi diversi, ma ciò chì hè impurtante hè l'idea chì ci sò livelli. Ci hè un livellu più lentu, operativu automaticamente chì hè fora di a cuscenza, è un livellu attenzionale più altu chì pò operà deliberatamente è razionalmente cun intenzione cusciente. Questa hè a distinzione chì definisce in realtà a Rivoluzione Implicita. Stemu elevendu stu livellu più bassu - u livellu implicitu, u livellu automaticu, u livellu intuitivu - à una prominenza chì currisponde à l'importanza di u travagliu ch'ellu face.

JR: Allora se vi capiscu bè, quandu avemu percepitu e cose, questi penseri è percezioni sò veramente prudutti finali di processi inconsci? Ùn simu micca veramente cuscenti di a "fabricazione di salsicce" chì hè andata à creà questi prudutti finali di pensamentu è di percezione?

AG: Hè una grande metafora. Un altru esempiu chì mi piace aduprà per spiegà sta distinzione hè quellu di una ricerca in Google. Quandu cercate qualcosa in Google, i publicità sò solu una sorta di popup nantu à u schermu di u vostru urdinatore chì si riferenu à ciò chì cercavate. Ogni volta chì entremu una quistione in un mutore di ricerca ci sò prucessi assai rapidi è invisibili chì ùn puderiamu mancu principià à seguità. Tuttu ciò chì vedemu hè u pruduttu finale chì mostra nantu à u schermu. Questa distinzione trà u nivellu di daretu à u schermu chì opera assai rapidamente è ciò chì vede nantu à u schermu, chì pudemu leghje è interpretà è fà usu, currisponde à i dui livelli chì parlavanu avà in psiculugia.

JR: Stereotipu hè un termine chì hè centrale in u vostru travagliu. L'utilizemu assai, ma ùn sò micca sicuru chì avemu sempre una idea chjara di ciò chì significa. Cumu utilizate u terminu stereotipu in u vostru travagliu?

AG: U terminu stereotipu hè natu cum'è un termine psicologicu in i scritti di u ghjurnalistu Walter Lippmann. Venia da u termine di una stampatrice chì facia riferimento à un bloccu di metallu cù una pagina di tipu incisa annantu à ellu chì puderia esse aduprata per stampà numerose copie successive, ognuna identica à l'altra. Walter Lippmann hà adupratu u stereotipu per riferisce à a mente chì stampava una maghjina suciale per tutti in una certa categuria, cum'è età, etnia, sessu, o altri aghjustemu avà u termine stereotipu. Quandu un stereotipu hè adupratu per capisce e persone, ognunu in una categuria suciale hè vistu cum'è spartendu e listesse pruprietà. Finu à u puntu chì vedemu tutte e donne, tutte e persone anziane, tutte e persone disabili, tutti i Taliani avendu cum'è caratteristiche cumuni usamu stu stampu identicu chì Lippmann stava descrivendu cum'è quellu in u prucessu di stampa. I stereotipi cancellanu in modu efficace e differenze trà e persone in ogni categuria, è invece si concentranu solu nantu à e qualità chì spartenu.

JR: Aghju intesu stereotipi tipificati cum'è una forma di penseru pigru. Chì pensate di l'affirmazione antica chì i stereotipi anu un kernel di verità?

AG: Pensu chì spessu. Aghju un stereotipu chì i cunduttori di Boston sò un pocu fora di cuntrollu. Mentre pensu chì ci sia un veru kernel di verità, ùn vogliu micca pensà chì tutti i cunduttori di Boston sò persone salvatiche è duvete pruvà à tene fora di a strada in quella cità U kernel di a verità hè di solitu una differenza media trà un gruppu è un altru gruppu. Per esempiu, ci hè ovviamente verità in u stereotipu di genere chì l'omi sò alti in quantu à e donne. Ma questu ùn significa micca chì ogni omu hè più altu di tutte e donne. U prublema cù i stereotipi hè quandu ignoremu e differenze individuali trà e persone in a categuria. Allora iè, ci hè un kernel di verità per i stereotipi, ma perdemu a verità quandu li permettemu di duminà e nostre percezioni à tal puntu chì ùn vedemu micca e differenze individuali trà e persone.

Devu dì una cosa di più nantu à l'idea chì i stereotipi sò pigrizia mentale. Hè cumpletamente currettu. Quandu usemu un stereotipu, hè a nostra mente chì opera automaticamente è chì ci dà qualcosa chì hè qualchì volta utile è à volte micca. Ma spessu ùn si primuranu micca veramente di dumandassi se hè utile o micca. Duvemu esse cuscenti chì a nostra mente opera cusì. Hè un modu assai nurmale di funziunamentu è face un bellu travagliu per noi. Ma duvemu esse attenti chì certe volte ferà un travagliu chì si mette in realtà in u modu di ciò chì circemu di fà.

JR: Sapete chì ci era una idea interessante in u capitulu 5 di u vostru libru nantu à i stereotipi chì ùn aghju mai avutu veramente in prima. Hè l'idea paradossale chì l'applicazione di stereotipi puderebbe veramente portàvi à u puntu induve pudete capisce l'individualità è a unicità di una persona, chì hè esattamente u cuntrariu di i stereotipi. Pudete spiegà què?

AG: Iè hè un pocu una idea dura, è una chì hè ùn esiste micca veramente in psiculugia suciale. In quellu capitulu avemu esploratu cumu pudemu combine categurie cum'è razza, religione, età, ecc. Per vene cun creazioni assai uniche, perchè queste cumminazioni formanu ritratti in a nostra mente. Per esempiu, in quellu capitulu avemu suggeritu di figurà in a vostra mente un prufessore negru, musulmanu, sessantinu, francese, lesbicu. Avà, a maiò parte di ùn anu mai scuntratu à nimu cù tutte quelle caratteristiche, ma pudemu stringhje inseme etichette cum'è tippi d'occupazione, orientazioni sessuali, ecc, è cumbinalli per custruisce una categuria di persona chì hà un sensu per noi. Ùn avemu micca difficultà à creà un bellu ritrattu mentale di stu tipu di persona, ancu se ùn averemu mai cunnisciutu una persona cusì in tutta a vostra vita.

JR: U vostru libru hè basatu annantu à assai ricerche. U prugettu Implicitu hà più di 2 milioni di persone chì anu participatu.

AG: In realtà più di 16 milioni di persone. Emu principiatu in u 1998 è ci sò avà 14 diverse versioni di questu nantu à u situ web avà. A maiò parte di elle sò in esecuzione da più di una decina d'anni. Sapemu chì u Test di l'Associazione Implicita hè statu compiutu più di 16 milioni di volte Quellu chì hè statu compiu più di qualsiasi altru hè u test di attitudini di corsa, chì misura u piacè è u dispiacè assuciatu à e categurie razziali in biancu è neru. Questa prova hè stata cumpletata trà 4 è 5 milioni di volte.

JR: Un aspettu piacevule di Cecceccu hè attività interattiva, visuale, è esempi pratichi chì aiutanu à impegnà a ghjente in queste idee è cuncetti. In principiu di u libru dimustranu l'idea di u puntu cecu. Pudete sapè ciò chì hè è cumu u puntu cecu ci aiuta à capisce tutta sta zona di stereotipi è pregiudiziu implicitu?

AG: U puntu cecu hè una vechja dimustrazione perceptuale chì implica guardà una pagina chì hà dui punti disegnati à circa 5 pollici di distanza nantu à una pagina bianca. Quandu si chjude un ochju è si focalizza nantu à un puntu è poi si move a pagina à 7 pollici di i vostri ochji, l'altru puntu sparisce. Dopu, se cambiate chì ochju hè apertu è quale hè chjosu, u puntu chì hè sparitu diventa visibile è l'altru puntu sparisce. Eccu u puntu cecu. Quandu sperimentate stu puntu cecu in a manifestazione, u fondu hè continuu, è ci hè una illusione di un foru in a vostra visione. Hè perchè u vostru cervellu u riempie in realtà in u puntu cecu cù tuttu ciò chì hè in u quartiere. U puntu cecu diventa una metafora per un pezzu di apparatu mentale chì ùn vede micca veramente ciò chì accade.

JR: Semu cablati per avè un puntu cecu visuale.

AG: Giustu, ma u puntu cecu mentale chì ci riferemu ùn hè micca solu un apparatu compensatoriu unicu. Hè in realtà un inseme di operazioni mentali, chì ùn pudemu micca vede accade. Sò accaduti fora di vista. Questa hè una cosa assai impurtante. A meraviglia di u Test di l'Associazione Implicita hè chì in realtà ci dà un modu per vede e porzioni di a mente in cui stanu cose accadendu.

JR: I risultati razziali di l'IAT dicenu chì parechji americani anu preferenze per e facce bianche relativamente à e facce nere, ciò chì hè faciule da estende per esse una preferenza di i bianchi annantu à i negri. Ma chì duvemu fà di questu? Per alcune persone u fattu chì ti piaccianu diverse facce in sta prova ùn seria micca un pezzu di dati assai impurtante.

AG: Puderete pensà "Va bè chì aghju sta preferenza secondu l'IAT, ma ùn hè micca solu un modu diversu per misurà ciò chì diceraghju se mi avete solu fattu domande nantu à e mo preferenze razziali?" Ma hè sbagliatu. I pregiudizi rivelati da l'IAT, ùn escevanu micca se rispondessi semplicemente à e dumande. Se mi avete dumandatu dumande nantu à i mo pregiudizii razziali, ricusaria chì aghju qualchì tippu di preferenza razziale. È micca perchè mentu, ma perchè ùn sò micca cunnisciutu di l'associazioni automatiche chì l'IAT rivela. Stu mudellu applica in realtà a maggior parte di l'Americani è di e persone in altri paesi ancu.

JR: Ci hè un esempiu in u vostru libru di qualcunu chì vi hà scrittu è hà dettu chì ùn ci hè manera chì li piaci veramenti à Martha Stewart più di Oprah Winfrey, ancu se i vostri testi anu dettu chì l'avianu fattu.

AG: Iè. Questu succede tuttu u tempu. Ci hè una fonte assai capibile di resistenza à crede chì ciò chì IAT misura hè valida. Pudemu capì teoricamente in termini di i dui livelli chì avemu discuttu prima. L'IAT misura qualcosa chì accade automaticamente à u livellu inferiore, fora di a nostra cuscenza. E dumande d'indagine, tuttavia, induve rispondi cù parolle o segni di spechju riflettenu penseri cuscienti chì accadenu à u livellu superiore. Avemu capitu avà chì sti dui livelli di mente ùn anu micca necessariamente d'accordu cù l'altri. Dopu diventa una quistione di cumu trattà sta discrepanza.

Una di e dumande cumuni chì avemu spessu hè se l'attitudini inconscienti misurate da l'IAT anu o micca un effettu significativu nantu à u nostru comportamentu. A risposta hè iè. L'associazioni automatiche chì femu à stu livellu inferiore, inconsciente genereranu penseri cuscienti chì riflettenu quelle associazioni, ancu se ùn sapemu mancu chì l'avemu. Questu pò allora alterà i ghjudizii chì femu cuscientemente.

A mo moglia m'hà dettu di una storia radiofonica ch'ella hà intesu parlà di un avvucatu neru chjamatu Bryan Stevenson chì travaglia per l'Iniziativa Equal Justice. Era in a sala di ghjustizia cù un cliente, chì era accadutu di esse biancu, à pusà à u scagnu di difesa nanzu à u prucessu. U ghjudice intrì è s'avvicinò da u sgiò Stevenson è li disse: "Ehi, chì fate à pusà à u tavulinu di difesa? Ùn duverebbe micca esse quì finu à chì u vostru avucatu sia quì ".

JR: Hè stupendu!

AG: Iè. Bryan Stevenson si ne ridia. U ghjudice si ne ridia. Ma era una cosa assai seria, chì riflette l'operazioni automatiche in a testa di u ghjudice chì li hà dettu chì una persona nera seduta à u tavulinu di a difesa, ancu unu chì porta un vistitu, ùn hè micca l'avucatu ma l'accusatu.

JR: Wow. In unu di l'Appendices in Cecceccu, descrivi un cambiamentu significativu in i decennii in cume a ghjente hà rispostu à e dumande semplici nantu à a razza. U tippu di visione flagrante negativa di i neri ùn hè più appughjatu popularmente, cum'è prima di l'era di i Diritti Civili. Ùn hè micca l'IAT chì ci dice chì queste espressioni più flagranti di razzisimu anu cambiatu senza un currispundente cambiamentu in associazioni negative implicite chì parechje persone ponu cuntinuà à tene versu i negri?

AG: Iè Mahzarin è sò statu assai attenti à dì chì ciò chì e misure IAT ùn meritanu micca esse chjamatu razzismu. L'IAT misura e preferenze automatiche per i bianchi in quantu à i neri. Questa hè una preferenza chì si pò avè se unu piace sia i bianchi è i neri, sì ùn li piaci micca i bianchi è i neri, o anzi sì un piace à i bianchi è ùn li piacenu micca i neri. Ma questu ùn hè micca razzisimu. Hè una associazione mentale chì accade automaticamente. Hè legatu à un comportamentu discriminatoriu, ma ùn hè micca necessariamente un comportamentu discriminatoriu ostile. Questu hè qualcosa chì si faci assai più sottili.

JR: Unu di i scuperti interessanti chì descrivi in ​​u vostru libru hè chì parechji africani americani anu ancu una preferenza inconscia per i bianchi.

AG: Hè vera. Frà l'Afroamericani in i Stati Uniti ci hè vicinu à una spartera uniforme trà quelli chì anu preferenza per i visi bianchi paragunevuli à u neru è quelli chì anu preferenza per u parente neru biancu. Eppuru, se queste stesse persone sò dumandate s'elli si sentenu più caldi versu i bianchi contr'à i neri, l'Afroamericani lasceranu fermamente chì si sentenu più caldi per i neri chè i bianchi. Curiosamente pare chì parechji africani americani ùn sianu guvernati da a curretta pulitica cum'è i bianchi, chì parechji pensanu chì si sentenu più caldi versu una razza cà un'altra chì ùn devenu micca sprimà stu sintimu. Ma micca trà e persone nere. L'Africani Americani mostranu diversi schemi nantu à a IAT di a razza cà i bianchi, ma ùn hè micca esattamente u cuntrariu. Sò assai equilibrati è mostranu in media assai poche preferenze nette in un modu o in l'altru. Ma ciò chì hè simile hè a distinzione trà ciò chì e so parolle dicenu di preferenza è ciò chì l'IAT dice di e so preferenze. Ciò chì credenu sinceramente in se stessi spessu differisce da e so preferenze implicite, cum'è spessu u casu di i bianchi.

JR: Mi dumandu se u vostru libru hà suscitatu cuntruversia publica.

AG: Hè interessante. U nostru travagliu scientificu hè statu cuntruversu in quantu ci sò persone chì sò assai contr'à l'idea di aduprà u tempu di reazione cum'è un modu di misurazione di u tipu d'attitudini chì eranu in u passatu misurati da dumande d'indagine chì avianu risposte verbali o usavanu segni di spunta. Sperimentemu assai più cuntruversa da u nostru campu di ciò chì femu in u publicu generale, cumprese i lettori di Cecceccu . Ùn ci hè stata guasi micca una forte opposizione à e cunclusioni di u libru, è parechje persone trovanu chì ste idee li portanu à capì chì hè necessariu fà qualcosa per impedisce u funziunamentu di i pregiudizii inconsci. Ma avemu certi culleghi scientifichi chì volenu luttà per tuttu què.

JR: A scienza in Cecceccu suggerisce quantu resistenti parechji di sti pregiudizii impliciti sò à cambià. Ma u fattu chì Barack Obama sia statu elettu duie volte à a presidenza pare riflette alcuni cambiamenti maiò. Alcune persone dicenu ancu chì l'età di a razza hè finita è chì simu in una era post-razziale.

AG: Comparte l'opinione chì cunnoscu un certu numeruu di scienziati pulitichi, chì hè chì Barack Obama hà riesciutu à esse elettu presidente malgradu u fattu ch'ellu era neru. Questu hà avutu, in parte, à fà cù altre cose chì succedenu in u paese. I Ripubblicani cuminciavanu à perde u sustegnu puliticu per via di tematiche cum'è l'immigrazione è a catastrofe finanziaria di u 2008. Isse forze anu solu riesciutu à francà a perdita di voti chì Obama hà vissutu per via di u fattu ch'ellu hè neru. In fatti aghju fattu ricerche nant'à stu tema chì hè statu publicatu in riviste scientifiche.

JR: In a sucietà nera parlemu qualchì volta di qualcosa chjamata tassa nera. Questa hè a quantità addizionale chì i neri paganu per e cose perchè guadagnanu menu soldi, ùn sò micca offerti offerte ghjuste, o l'ostaculi à u successu sò più duri per elli. Allora chì era l'impositu neru di Barack Obama? Chì li costava esse neru in termini di punti percentuali eletturali?

AG: E stime da u studiu chì avemu fattu sò chì ci era vicinu à una diminuzione di 5% in i voti per Obama per via di a so corsa. È altri anu fattu calculi simili. Ùn ci hè dubbitu chì Barack Obama ùn seria micca statu elettu in una elezzione presidenziale fatta solu da l'elettori bianchi. Obama averia persu per un fracassu tamantu, forse finu à u 60% à u 40% in favore di u so avversariu.

JR: Mi dumandu ciò chì a vostra ricerca IAT pò fà per aiutaci à navigà in i numerosi prublemi di razza significativi chì sò stati in i tituli di recente - cose cume i sparamenti ingiustificati di a polizia di l'Afroamericani? In questi casi, l'ufficiali dicenu guasi sempre chì sentenu chì a so vita era in periculu, ma a maiò parte di l'Afroamericani-è forse a maiò parte di a ghjente-guardanu a situazione è pensanu cumu puderia esse pussibule?

AG: Per risponde à sta quistione, avemu bisognu di distingue trà i diversi tipi di situazione in a pulizia. Per esempiu, quandu a pulizza si trova cunfruntata da qualchissia chì pussede pussibule una pistola, ùn pò micca fà una differenza sì quella persona hè nera o bianca. Puderanu suppone chì ùn importa quale sia quella persona, s'elli cercanu qualcosa chì puderebbe esse una pistola, l'agente di polizia pò davveru sente chì ci hè una vera minaccia. Hè un tipu di situazione assai impurtante, ma micca una chì aghju studiatu. Nè sò micca dispostu à dì esattamente cumu si applica a IAT.

I tippi di situazioni di pulizza chì studiu sò assai più cumuni, cume u profilamentu. Dite chì un ufficiale di pulizza seguita una vittura è decide di piantà la perchè un fanale posteriore ùn funziona. Hè ben cunnisciutu da i studii stop and frisk chì face una differenza sì u cunduttore hè biancu o neru. Hè u tippu di cose chì ponu resultà da prucessi automatichi chì l'uffiziale di pulizza ùn pò micca necessariamente esse cusciente. Ùn dicu micca chì ùn ci sò ufficiali di pulizza chì si impegninu in un prufilamentu deliberatu di i neri per l'arresti. Pensu chì accade. Ma pensu chì u prublema più significativu hè a profilazione implicita chì opera più automaticamente. Se l'agente di pulizza hà più suspettu chì qualcosa illegale accade se u cunduttore hè neru, allora mi pare chì ci pudessi esse un implicitu, automaticu.

JR: Sò statu surpresu di scopre da u vostru libru chì alcuni di i preghjudizii megliu documentati si trovanu in a pratica medica, induve l'Afroamericani sò più spessu dati l'intervenzioni mediche menu preferite. È e persone chì mostranu stu preghjudiziu in l'assistenza medica sò trà e persone megliu furmate in u paese.

AG: Hè assai difficiule di suspettà chì i duttori producenu disparità di assistenza sanitaria, chì spessu si presentanu in u trattamentu inuguali di bianchi è neri. Hè assai difficiule di trattà questu cum'è qualcosa chì hè cupartu da l'intenzione cusciente di furnisce un trattamentu menu soddisfacente à i pazienti neri. Dunque diventa plausibile chì qualcosa opera nantu à un livellu più automaticu di stereotipi di basa chì i medichi ùn puderanu micca cunnosce. Parechji prufessiunali medichi sò interessati à questu. In e sessioni di furmazione relative à e disparità mediche anu spessu un mumentu difficiule per mette in mente l'idea chì ci puderebbe esse qualcosa chì a so mente li face causà menu cura di ciò chì vulerianu furnisce. Hè qualcosa chì un ghjornu serà risoltu cù a furmazione, ma micca u tipu di furmazione chì hè faciule da fà. I psicologi anu bisognu di furnisce più educazione continua nantu à a rivoluzione implicita per uttene a ghjente capisce in chì misura a so mente pò operà automaticamente.

JR: Questa Rivuluzione Implicita hè un cambiamentu di paradigma maiò per noi. A maiò parte di noi avemu capitu l'idea chì a terra hè tonda è chì gira intornu à u sole. Ma questu hè un grande per e persone chì anu un forte sensu di indipendenza persunale è piace à pensà chì sò u maestru di u so destinu.

Mentre avvolgemu e cose, mi dumandu ciò chì puderete cunsiderà cum'è l'impurtante messaghju à piglià in casa chì vulete chì a ghjente uttene Cecceccu?

AG: Hè una sorta di un messagiu cunnosci tù stessu. In questu libru, circavamu di mustrà ciò chì a psiculugia hà amparatu recentemente nantu à cumu funziona a nostra mente è ciò chì pudemu fà per allineare megliu u nostru comportamentu cù e nostre credenze coscienti, à u cuntrariu di i nostri pregiudizii inconsci. Una parte di u secretu per fà ciò hè di fà simpliciamente cose chì causanu a vostra mente à fà più cà solu operà automaticamente. Pudete fà questu monitorendu attentamente ciò chì fate.

JR: Offre una sfida in u titulu di u vostru libru dicendu chì quessi sò i pregiudizi nascosti di e bone persone. Queste sò persone cun boni intenzioni chì si vedenu boni, ma alcune di e vostre ricerche ponu sfidà sta supposizione.

AG: Duvete capisce chì una parte di a ragione di stu sottotitulu hè chì i dui autori di u libru si consideranu boni persone è anu sti pregiudizii. È credemu chì ùn simu micca soli à pensà chì simu bravi persone è ùn simu micca soli à ùn vulè esse guvernati da questi pregiudizi. Ci sò tante persone chì, se tutti avianu cumpratu u libru, sarei veramente riccu.

JR: Una cosa chì spessu rimarcu in l'insegnamentu di i studienti o di i tirocinanti nantu à trattà cun populazioni di delinquenti, personalità antisociali è psicopatichi hè chì a bona persona vole esse bona è vole ancu esse vista cum'è bona. In cuntrastu, cù e personalità orientate à u criminale, truvate spessu chì ùn volenu micca esse boni è ùn sò micca visti cum'è boni. Cusì pensu chì vulè esse bonu face una longa strada per cumincià à esse bonu. Stu prucessu di cunnosce voi stessi hè qualcosa chì duvete impegnà in sì site implicatu o micca in a conversazione di corsa. Ricumandemu assai u vostru libru è e vostre ricerche cum'è puntu di partenza per quellu prucessu di cunnosce sè stessu - sapendu induve site è induve simu quì in America.

AG: Vogliu ringrazià per avè fattu stu puntu. Quelli di noi chì volenu vedeci cum'è brave persone devenu esse interessati à amparà cumu l'operazioni automatiche di a nostra mente ponu entra in u modu di e nostre intenzioni. Hè un gran puntu per finisce.

JR: Grazie, Tony. Apprezzu assai a vostra generosità cù u vostru tempu è dendu ancu à i lettori a pussibilità di participà à u debut di alcuni novi cuncetti avanzati chì avete introduttu durante a nostra intervista. Cercheraghju di sicuru di più nantu à a Rivuluzione Implicita. Avè ste idee più cumune capisce preparerà a strada per parechji cambiamenti pusitivi.

AG: Grazie per sta cunversazione apprezzate chì avete interessatu à u nostru travagliu.

________________________

Cliccate quì per ascultà l'intervista cumpleta cù Anthony Greenwald nantu à u so libru Cecceccu.

Sovieticu

Disordine di Personalità Borderline: Ciò chì hè, Perchè Importa

Disordine di Personalità Borderline: Ciò chì hè, Perchè Importa

Jennifer, 19 anni, hè tata riferita à i ervizii di alute mentale da u o duttore di famiglia dopu à una eria di cri i in a o ca a di famiglia. I prublemi ò diventati evidenti qualch...
Quandu a Dimenza Diminuisce l'odore è u gustu

Quandu a Dimenza Diminuisce l'odore è u gustu

Avemu tutti inte u dì chì alcune per one cun COVID-19 perdenu u o en u di l'olfattu. Ma ci ò parechje ragioni per chì que a pò accadere. Ci hè chì parechji viru ...