10 Cose chì ùn ponu micca esse spiegate da a scienza
Cuntenutu
- U prugressu scentificu hà i so limiti, è oghje ci sò assai fenomeni senza spiegazione.
- Dieci aspetti discutibili o micca spiegabili da a scienza
- 1. A veracità di a logica è di a matematica
- 2. Metafisica
- 3. Cuncetti etichi è murali
- 4. Energia scura è materia scura
- 5. Luce: particella o onda? A vostra velocità hè u massimu pussibule?
- 6. Vita
- 7. Chance è chance
- 8. Cuscenza
- 9. Bucchi neri
- 10. A scienza stessa hè scientifica
U prugressu scentificu hà i so limiti, è oghje ci sò assai fenomeni senza spiegazione.
L'essere umanu hà cercatu da tempi antichi una spiegazione per tutti i fenomeni, situazioni è elementi chì facenu parte di a vita. A scienza hè nata da a ricerca di una spiegazione di sti fenomeni è aspetti, pruvendu à raccoglie cunniscenze obiettive basate nantu à supposizioni verificabili in modo chì altri tippi di spiegazioni di natura più soggettiva sò stati lasciati daretu.
Grazie à questu, avemu fattu avanzamenti impensabili in altri tempi, migliurendu a nostra comprensione di l'universu è di noi stessi è permettendu di ottene un statu di benessere senza precedenti, allungendu a nostra speranza di vita è permettendu a nostra fioritura è sviluppu. Tuttavia, ci sò sempre assai aspetti chì ùn ponu ancu esse spiegati. In tuttu questu articulu sò 10 cose chì ùn ponu micca esse spiegate da a scienza, almenu per u mumentu.
Dieci aspetti discutibili o micca spiegabili da a scienza
Quì presentemu una decina di cose chì ùn ponu micca esse spiegate cumpletamente da a scienza oghje, o chì ancu se sò cunsiderate pruvate, ponu esse sottumessi à dibattitu.
1. A veracità di a logica è di a matematica
Datu chì a scenza hè largamente basata nantu à assunzioni logiche è matematiche, spieghendu è dimustrendu a verità di a matematica da ella hè ridundante è impedisce una vera falsificabilità di i risultati. Per esempiu, supponemu chì, se aghjunghjemu unu più unu, u risultatu serà sempre dui à menu chì ùn introduimu altri elementi. U fattu chì aspetti cum'è ughjettivi cum'è a matematica ùn sò micca tutalmente affidabili hè statu disputatu da varie teurie, cum'è a teoria di u caosu.
2. Metafisica
Cumu sapemu chì ùn simu micca u pruduttu di u sognu d'altru, chì altre persone esistenu fora di noi stessi o chì a nostra esistenza ùn hè micca appena principiata stu minutu, i nostri ricordi essendu qualcosa impiantatu da l'esternu? Chì succede dopu a morte o cumu hè apparutu l'universu?
Aspetti cum'è questi ponu esse analizzati à a luce di a ragione è diverse teorie più o menu plausibili ponu esse discusse da a scienza, ma malgradu questu ùn ponu micca esse spiegati cumpletamente è dimustratu oggettivamente cume a nostra percezione hè pregiudiziale da a nostra propria soggettività. .
3. Cuncetti etichi è murali
A moralità hè sempre stata è serà sempre sughjettiva. Ciò chì una persona cunsidereghja bè, cattivu, crudele, compassionevule, romanticu, disgustoso, sensibile o duru pò esse vistu cumpletamente diversamente da un'altra o ancu da a stessa persona in un tempu o situazione diversa. È hè quellu à u livellu scentificu hè pussibule solu di dimustrà fatti cuncreti, i ghjudizii di valore chì ne femu ùn ponu esse spiegati da u metudu scentificu.
4. Energia scura è materia scura
A materia scura è l'energia sò un altru aspettu di a realtà chì a scienza ùn pò spiegà. Chì hè esattamente ognuna di elle è perchè esistenu ferma un misteru finu à oghje, ancu se a so esistenza hè dedutta da u cumpurtamentu di a materia è hè pussibule teorizà nantu à u so funziunamentu (per esempiu, l'esistenza di l'energia scura hè sustenuta da u so suppostu effettu nantu à l'espansione progressiva di l'universu mentre quellu di a materia scura hè estrapolatu da u studiu di u cumpurtamentu gravitazziunale di diversi corpi celesti).
5. Luce: particella o onda? A vostra velocità hè u massimu pussibule?
A luce hè unu di l'elementi chì sò stati i più presi in contu in varie teurie scentifiche è in a spiegazione di numerosi fenomeni. Tuttavia, ci sò ancu parechje scunnisciute in quantu à questu aspettu. Per esempiu, hè sempre dibattitu sì i fotoni si comportanu cum'è particelle o onde, a risposta à sta dumanda varianu secondu l'osservazione fatta.
Inoltre, a teoria di a relatività di Einstein stabilisce a velocità di a luce cum'è u massimu pussibule. Tuttavia, cù u passu di u tempu, a pussibilità di velocità più alte di questu hà cuminciatu à esse discussa, cum'è quella di l'energia scura.
6. Vita
Ancu se a scienza hà speculatu dapoi u principiu di i tempi da induve vene a vita è hà stabilitu varie teurie nantu à cume si forma (è permette ancu a creazione di forme di vita da materiale inorganicu, almenu à u livellu cellulare), ùn pò ancu spiegà ciò chì face certe particelle stabiliscenu relazioni trà elle o ciò chì face un organisimu vivu.
7. Chance è chance
L'esistenza di l'azardu, l'azardu, l'entropia è u caosu, hè qualcosa chì a scienza hè è hà sappiutu in tutta a so storia. Tuttavia, mentre hè pussibule travaglià pruvendu à mette l'ordine à l'universu, l'esistenza di stu caosu ùn hè micca stata spiegata o capita.
8. Cuscenza
Ognunu di noi sà chì esistemu. Pensemu, sintimu, credimu, femu. Simu. Ma chì simu? ¿ Induve esce sta autocuscienza chì ci face cunnosce qualcosa differenziata da u restu di l'ambiente? Finu à oghje hè sempre qualcosa scunnisciutu chì a scenza ùn hè micca capace di spiegà.
9. Bucchi neri
I buchi neri restanu un enigma per a scienza. Mentre sò cunnisciuti per nasce da a morte di un gigante rossu è da assorbe tutta a materia, a radiazione, è ancu a luce intornu, ciò chì accade à tuttu u materiale assurbutu o ciò chì accade in u foru neru ferma un misteru. Hè un fenomenu induve e lege di a fisica perdenu u so significatu, assumendu l'esistenza di una alterazione di u spaziu è di u tempu.
10. A scienza stessa hè scientifica
A scienza hè cunsiderata tuttu ciò chì a cunniscenza umana hà ottenutu in modu ogettivu è verificabile per mezu di a sperimentazione. Tuttavia, e diverse scienze partenu da supposizioni chì pò ùn esse dimustrabile (o almenu sempre) empiricamente, cum'è l'esistenza di qualcosa totalmente ogettivu o a presenza d'elementi custanti è invariabili cum'è a matematica sopra menzionata. Dunque, si pò sustene chì a scienza chì a scienza pò esse interamente oggettiva è dunque scentifica.